Președintele ales al Comisiei Europene își prezintă orientările politice pentru următorii cinci ani
Înainte de votul privind alegerea sa pentru președinția Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a prezentat eurodeputaților orientările sale politice pentru următorii cinci ani. Printre inițiativele-cheie anunțate se numără: – un nou Acord pentru industrie curată (Clean Industrial Deal) care va fi prezentat în primele 100 de zile ale mandatului său pentru a stimula decarbonizarea și dezvoltarea industrială; – un Fond european pentru competitivitate pentru a stimula inovarea; – o nouă Strategie europeană de securitate internă; – un Scut european pentru democrație pentru a contracara manipularea și interferența informațiilor străine; – un Plan european pentru locuințe la prețuri accesibile; – o Inițiativă privind portabilitatea abilităților pentru a se asigura că o abilitate dobândită într-o țară este recunoscută în altă țară; – un plan pentru agricultură în vederea adaptării la schimbările climatice; – o Foaie de parcurs pentru drepturile femeilor. În special, dna von der Leyen a promis că va face „viteza, coerența și simplificarea priorități politice esențiale în tot ceea ce facem”. A mai declarat că fiecare comisar va avea sarcina de a se concentra pe reducerea poverii administrative și pe simplificarea implementării. Vor organiza dialoguri periodice privind implementarea cu părțile interesate pentru a discuta despre calea cea mai bună de aliniere a implementării cu realitățile din teren. Vor colabora cu un vicepreședinte pentru implementare, simplificare și relații interinstituționale pentru a testa întregul acquis al UE. De asemenea, ea a pus un accent deosebit pe apărare, propunând crearea unui nou post de comisar pentru apărare. Printre noile roluri ale comisarului pe care le-a anunțat se numără, de asemenea, locuințele, Mediterana și echitatea între generații. Discursul ei complet poate fi găsit aici.
Președinției maghiare i se cere să acționeze ca un broker onest la reuniunea ECOFIN
Miniștrii de finanțe ai UE s-au întâlnit în Bruxelles, marți, 16 iulie. Un punct pe ordinea de zi a acestora a fost o prezentare din partea Președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene privind prioritățile sale pentru afaceri economice și financiare în timpul mandatului său până în decembrie 2024. Programul de lucru și prioritățile președinției au fost salutate în mare măsură de miniștrii de finanțe ai UE. Cu toate acestea, vizita premierului maghiar Viktor Orbán la Moscova și eliminarea Ucrainei de pe lista priorităților au fost în centrul întâlnirii. Toți cei care au luat cuvântul au subliniat importanța menținerii Ucrainei în fruntea agendei, iar unele țări precum Suedia, Germania, Olanda, Belgia și Franța au condamnat, de asemenea, vizita la Moscova. Majoritatea miniștrilor au declarat că nevoile Ucrainei sunt mai urgente și speră că președinția maghiară va acționa ca un broker onest. În ceea ce privește programul său fiscal, președinția maghiară a declarat că va lua măsuri pentru consolidarea veniturilor bugetare ale statelor membre. În special, Comisia va depune eforturi pentru a ajunge la un acord privind pachetul privind TVA-ul era digitală (ViDA). Aceasta a mai adăugat că va oferi, de asemenea, sprijin în rolul internațional al Uniunii Europene în domeniul fiscal, respectând competențele statelor membre în acest domeniu.
UE își exprimă îngrijorarea cu privire la protocoalele preliminare în elaborarea procesului termenilor de referință ai Convenției-cadru a ONU privind impozitarea
Marți, 16 iulie, miniștrii de finanțe ai UE au adoptat poziția UE pentru cea de-a doua sesiune de fond a Comitetului ad-hoc pentru elaborarea unui proiect de mandat pentru o convenție-cadru a ONU privind cooperarea fiscală internațională, care va avea loc în perioada 29 iulie–16 august. Documentul exprimă motive serioase de îngrijorare cu privire la „proiectul zero” privind termenii de referință, care a fost publicat la 7 iunie și care prevede că membrii vor începe negocierea Convenției-cadru a ONU în 2025, alături de un set de protocoale preliminare care ar putea include aspecte precum impozitarea economiei digitale. În special, statele membre resping referința la dezvoltarea simultană a protocoalelor preliminare în ceea ce privește termenii de referință. „Nu trebuie discutat niciun protocol preliminar până la încheierea negocierilor privind Convenția-cadru. După ce vor fi discutate, doar un număr limitat de protocoale preliminarii ar putea fi dezvoltate, într-un interval de timp rezonabil. Perioada de timp necesară pentru negocierile acestor protocoale ar trebui să depindă de numărul de protocoale și de subiectele pe care le acoperă. Un singur termen-limită pentru finalizarea tuturor protocoalelor nu este fezabil. Aceste protocoale ar trebui să se concentreze asupra chestiunilor care se bucură de cel mai larg consens, evitând subiectele controversate. Prin urmare, este oportun să se evalueze mai întâi adecvarea anumitor subiecte pentru a determina care dintre ele ar trebui să facă obiectul unei analize suplimentare”, se arată în documentul de poziție. De asemenea, UE consideră că decizia principală privind dezvoltarea protocoalelor ar trebui luată de comitetul interguvernamental de negociere
Declinarea responsabilității:
Acest buletin de știri conține informații despre politicile și evoluțiile fiscale europene colectate din documente oficiale, audieri, conferințe și presă. Acesta nu reflectă poziția oficială a ETAF și nici nu ar trebui să fie considerată drept declarație scrisă în numele ETAF.Citiți articolul integral pe site-ul CECCAR.
